Vânzările scăzute ale constructorilor auto japonezi pe piețele cheie, inclusiv Europa, determină Toyota să propună un standard industrial comun pentru a ține piept avansului rapid al modelelor electrice chinezești. Propunerea ar putea schimba radical strategiile de producție și costuri pentru Toyota, Nissan, Honda și alte branduri japoneze, cu efecte directe și în Europa Centrală și de Est.
În contextul în care cota de piață a producătorilor japonezi continuă să scadă în Europa, Toyota lansează o inițiativă menită să reducă decalajul față de rivalii din China pe segmentul vehiculelor electrice (EV). Vicepreședintele Toyota, Koji Sato, susține standardizarea unor componente-cheie între toți marii producători auto japonezi, sub umbrela unui nou „standard japonez”. Ideea urmărește tăierea costurilor, eficientizarea producției și accelerarea inovației în dezvoltarea electricelor.
Cifrele explică tensiunea din industrie: în mai 2024, vânzările combinate ale grupurilor chineze Geely, SAIC, BYD, Chery și Leapmotor au ajuns la 138.140 de unități în Europa, depășind pentru prima dată pe cele ale giganților japonezi (Toyota, Suzuki, Honda, Nissan, Mazda și Mitsubishi), care au vândut 130.424 de vehicule. La nivel global, scăderile sunt și mai accentuate: vânzările Toyota în China au scăzut cu 17% în prima jumătate a anului, iar Honda a înregistrat o reducere de 35%.
Sato avertizează că, fără schimbări structurale, competitivitatea internațională a Japoniei riscă să dispară: „Avem un sentiment acut de criză; industria auto japoneză trece printr-o perioadă majoră de tranziție”, declară el. Propunerea sa prevede ca, în loc să mențină mii de variante diferite de piese, companiile japoneze să convină la nivel de industrie să folosească aceleași specificații pentru elemente precum cablajele electrice, oțelul și materialele plastice.
Standardizarea ar elibera resurse pe care producătorii le pot redirecționa către zone cu adevărat importante pentru clienții europeni și globali: tehnologii software pentru EV, asistență la conducere, baterii cu încărcare rapidă și o gamă mai largă de motorizări electrificate. Sato dă exemplul cablajelor electrice, unde astăzi 70.000 de variante diferite aglomerează lanțul logistic. Simplificarea ar însemna costuri mai mici și reacție mai rapidă la cerințele Pieței Unice europene, unde reglementările impun standarde stricte privind bateriile, conținutul local și sustenabilitatea.
Inițiativa vine pe fondul unei reacții rapide din partea industriei auto chineze, care a îmbinat deja arhitecturi modulare pentru a produce EV-uri accesibile, cu autonomie WLTP frecvent peste 400 km și tehnologie avansată de conectivitate. Modele precum BYD Atto 3 și MG4 s-au impus prin prețuri între 30.000 și 38.000 €, sub oferte similare din Japonia și Europa, accelerând adoptarea EV-urilor pe continent. În România, clienții au migrat treptat către modele chinezești, precum Dacia Spring (produsă în parteneriat Renault-China), al cărei preț de pornire de circa 20.000 € a stârnit interes puternic în segmentul entry-level.
Totodată, producătorii europeni au implementat deja strategii de standardizare – un exemplu fiind platforma VW MEB sau arhitecturile comune Stellantis – iar presiunea asupra constructorilor japonezi crește pe fondul pachetelor legislative Fit for 55, care accelerează tranziția către electrificare totală până în 2035. Constanța acestor evoluții evidențiază nevoia ca și companiile japoneze să-și unească forțele și să adopte standarde comune, inclusiv pentru a îndeplini cerințele europene legate de CCS2 (standard de încărcare), CO₂ și reciclarea bateriilor.
Rămâne de văzut dacă marii rivali japonezi pot lăsa în urmă orgoliile pentru a pune bazele unui „standard japonez” de succes. Dacă planurile propuse de Koji Sato vor fi acceptate, acestea ar putea relansa competitivitatea acestor branduri în Europa și România, unde cererea pentru EV-uri accesibile crește continuu, iar consumatorii devin tot mai atenți la raportul dintre preț, autonomie și tehnologie.