BMW, Ford, Nissan și Toyota, susținuți de Bosch, solicită guvernului britanic să renunțe la restricțiile privind vânzările de vehicule electrice după 2035, chiar în contextul crizei climatice agravate de incendii devastatoare. Inițiativa acestor companii pune presiune pe politicile europene, iar dezbaterea are implicații directe pentru consumatorii și industria auto din UE și România.
În plin val de incendii masive în Franța și Spania, care au dus la evacuarea a peste 300.000 de persoane, marii producători auto europeni fac presiuni pentru relaxarea sau amânarea reglementărilor privind vânzările de vehicule electrice. Un grup format din BMW, Ford, Nissan, Toyota și Bosch a trimis o scrisoare guvernului britanic prin care solicită flexibilizarea mandatului electric: să fie permisă, după 2035, comercializarea tuturor tipurilor de motorizări, inclusiv hibride și modele care utilizează combustibili considerați „sustenabili”. Documentul, publicat în urma unei cereri de acces la informații, evidențiază dorința industriei de a-și păstra opțiuni deschise, în pofida urgenței climatice.
Demersul survine exact când Regatul Unit și Uniunea Europeană se confruntă cu fenomene meteo extreme, legate, conform experților, de încălzirea globală și emisii crescute de dioxid de carbon. Reglementările europene prevăd, în prezent, interzicerea vânzării de autoturisme noi cu emisii poluante din 2035, însă industria argumentează pentru adoptarea unei „strategii multi-tehnologice”, respectiv acceptarea vânzării și după acest termen a hibrizilor, plugin-hibrizilor sau a motoarelor ce folosesc combustibili sintetici.
Pozitia acestor producători coincide cu tendințe similare la nivel european. În decembrie, UE a relaxat tinta pentru 2035 la 90% EV, față de 100% anterior, lăsând deschisă posibilitatea comercializării unui procent redus de mașini cu alte tipuri de propulsie. Această abordare este criticată de ONG-uri de mediu și unele companii din sectorul EV. De exemplu, Matt Galvin, reprezentant Polestar UK, a declarat că „revenirea la vânzarea de mașini cu emisii poluante este un eșec istoric de politică” și că dezvoltarea EV devine tot mai accesibilă și cerută de consumatori, fiind, conform susținătorilor politicilor stricte, singura modalitate de reducere substanțială a emisiilor la costuri competitive pentru șoferi și companii.
Argumentele producătorilor auto vizează, pe de o parte, dinamica cererii reale pentru EV-uri și nivelul infrastructurii de încărcare. BMW a comentat că obiectivele de vânzări EV impuse pentru 2026 și ulterior nu reflectă cererea curentă și riscă să perturbe piața. Toyota promovează ideea că adoptarea flexibila a mai multor tehnologii permite scăderea emisiilor „cât mai repede posibil”, dar nu se angajează la electrificare totală. În paralel, datele europene arată că încetinirea ritmului reglementărilor sau eliminarea subvențiilor – cum s-a întâmplat recent în Canada – duce la scăderea rapidă a vânzărilor de vehicule cu zero emisii, ceea ce ar putea genera instabilitate pe piețele europene, inclusiv pe cea românească.
Pentru România, unde programul Rabla Plus a oferit printre cele mai mari stimulente din UE, consistența politicilor și a subvențiilor rămâne crucială pentru atingerea țintelor de electrificare. Concurența tot mai mare din partea mărcii chinezești și americane, care aduc pe piață modele electrice între 20.000 € și 50.000 €, se va accentua pe măsură ce UE și UK ajustează reglementările. În special pentru România și alte state din estul Europei, segmentul urban accesibil și densitatea rețelei de încărcare vor determina cât de rapidă va fi tranziția.
Este evident că dezbaterea despre mandatele EV nu mai este doar tehnică sau de lobby industrial, ci ține de capacitatea decidenților europeni de a asigura un cadru stabil pentru investiții, locuri de muncă și, în final, de a susține tranziția climatică cerută de contexte precum cele ale incendiilor de amploare care afectează deja continentul.