Un consorțiu britanic a primit finanțare guvernamentală pentru dezvoltarea ReCAM, un proces inovator care transformă deșeurile de baterii litiu-ion din vehicule electrice direct în materiale active catodice. Proiectul are potențialul de a schimba radical modul în care Marea Britanie gestionează reciclarea bateriilor și ar putea influența strategiile europene privind sustenabilitatea sectorului EV.
Consorțiul format din UK Battery Industrialisation Centre (UKBIC), Watercycle Technologies, Recyclus Group și Polaron beneficiază de fonduri prin Battery Innovation Programme, un program de 522 milioane EUR derulat între 2026 și 2030 de către Innovate UK. Obiectivul principal al acestei inițiative este elaborarea unui proces de reciclare pe teritoriul Regatului Unit care transformă deșeurile de baterii litiu-ion aflate la finalul duratei de viață direct în materiale active pentru catod, esențiale la fabricarea de noi baterii pentru vehicule electrice.
ReCAM răspunde unei provocări majore pentru industria britanică: lipsa unei soluții interne pentru procesarea așa-numitului “black mass” — amestecul rezultat din reciclarea bateriilor uzate. Până în 2040, Marea Britanie ar putea genera anual până la 94.000 tone de astfel de deșeuri, care conțin metale valoroase precum litiu, nichel, cobalt și mangan. În prezent, aceste materiale sunt exportate, cu pierderi economice semnificative și un impact negativ asupra lanțului de aprovizionare și emisiilor de gaze cu efect de seră.
Soluția propusă de ReCAM constă într-un proces brevetat de rafinare circulară, care permite conversia directă a “black mass” în materiale catodice de înaltă valoare într-o singură etapă. Această abordare reduce complexitatea față de metodele convenționale, unde metalele sunt extrase separat în mai multe faze. Sistemul se dorește modulabil, fiind capabil să proceseze 250 kg de material pe oră, și funcționează ca o soluție zero-deșeu cu recuperare eficientă a litiului.
Reprezentanții consorțiului subliniază importanța dezvoltării unei capacități tehnice interne pentru a diminua dependența de externalizare și a păstra valoarea economică în Marea Britanie. Implementarea unei astfel de tehnologii ar putea constitui un model atractiv și pentru piața europeană, având în vedere că multe state din UE se confruntă cu provocări similare privind gestionarea deșeurilor din baterii EV și necesitatea extinderii lanțurilor circulare de aprovizionare cu materiale critice.
Un element cheie al proiectului este platforma de inteligență artificială Polaron, care optimizează materialele catodice reciclate prin corelarea condițiilor de procesare cu structura micro și performanța electrochimică. Acest instrument accelerează trecerea de la materialul reciclat la electrozi și celule de baterie gata de utilizare, scurtând procesul de inovare și crescând șansele ca materialele derivate să poată fi folosite la scară largă. Astfel, proiectul ReCAM nu doar reciclează, ci și avansează înspre standarde de calitate cerute de industria de vehicule electrice.
Succesul ReCAM ar putea avea implicații importante pentru România și alte țări europene. Creșterea numărului de vehicule electrice va aduce după sine și un val considerabil de baterii scoase din uz, iar implementarea unor soluții similare ar permite păstrarea resurselor critice în economie, reducerea dependenței externe și scăderea impactului de mediu asociat transportului de deșeuri. Dezvoltarea unei infrastructuri de reciclare eficiente și sustenabile devine astfel o prioritate și pentru sectorul auto din România, pe măsură ce penetrarea EV crește și reglementările europene devin mai stricte în privința gestionării deșeurilor periculoase.