Un șofer Tesla Model 3 a murit după ce vehiculul său, oprit inexplicabil pe banda activă a unei autostrăzi rapide, a fost lovit din spate de un camion. Date confirmate arată că sistemul de asistență la conducere al Tesla era activ, însă producătorul nu a făcut publice detaliile care ar putea explica de ce mașina s-a oprit complet pe carosabil.
În luna octombrie 2025, un accident fatal din Florida a readus în atenție limitele și riscurile asociate cu utilizarea sistemelor de asistare a conducerii de Nivel 2, precum Autopilot și Full Self-Driving de la Tesla. Un bărbat de 43 de ani a murit după ce Model 3-ul său a fost oprit în mijlocul unei benzi circulate a autostrăzii, fiind lovit din spate de un camion și proiectat într-un al doilea vehicul greu. Ambii șoferi de camion au scăpat nevătămați, dar circumstanțele în care mașina electrică a rămas staționată pe carosabil rămân neclarificate, iar anchetatorii locali nu au putut stabili cauza opririi.
Analiza ulterioară a evidențiat că sistemul de asistență la conducere (un „Level 2 ADAS” – Advanced Driver Assistance System) al Tesla era activat în momentul accidentului. Acest lucru a fost confirmat de raportările obligatorii pe care Tesla le transmite administrației americane NHTSA (National Highway Traffic Safety Administration) în baza unei directive ce impune colectarea datelor în caz de accidente implicând sisteme automate de conducere. În raportul public, Tesla a confirmat statutul de „Engagement Verified” pentru funcția avansată de asistență, dar a refuzat să publice detalii esențiale: narațiunea completă a accidentului, versiunea software utilizată și condițiile de drum au fost anonimizate sub pretextul confidențialității comerciale. Astfel, clarificarea rolului exact al Autopilot sau Full Self-Driving în producerea accidentului rămâne deocamdată imposibilă pentru public și autorități.
Pentru Europa, această situație readuce în discuție temerile privind transparența și siguranța sistemelor autonome parțiale. Deși Autopilot și FSD sunt disponibile pe majoritatea piețelor vest-europene, inclusiv în România prin pachetele suplimentare (autopilot avansat pentru circa 3.800 € sau FSD pentru aproximativ 7.500 €), legislația UE limitează funcționalitățile acestora: șoferul trebuie să rămână atent și pregătit să preia controlul în orice moment. În prezent, nu există o obligație unitară la nivel european de raportare publică a accidentelor ADAS, ceea ce reduce posibilitatea de investigații riguroase atunci când au loc incidente similare.
Accidentul din Florida evidențiază problemele care apar în lipsa accesului la date-cheie generate de telemetria vehiculelor. Întrebarea centrală – de ce Model 3-ul s-a oprit în totalitate pe o bandă de viteză – ar putea primi răspuns doar dacă Tesla ar permite accesul la datele sale, precum înregistrările din Event Data Recorder și telematica reală a vehiculului. Specialiștii și investigațiile anterioare au documentat situații de „phantom braking” – frânări bruște sau opriri cauzate de interpretări eronate ale senzorilor sau software-ului, care pot duce la situații periculoase pe drumurile rapide. Totuși, fără transparență completă, orice ipoteză rămâne speculație.
În Uniunea Europeană, reglementările tehnice privind funcționarea ADAS (precum UNECE Reg. 79 pentru direcție asistată) impun limite suplimentare software-ului Tesla comparativ cu cel din Statele Unite. Spre exemplu, funcții precum schimbarea automată a benzii sunt geofencate sau necesită confirmare explicită din partea șoferului. Totodată, existența unor investigații locale, precum cele realizate de autoritățile din Germania în cazuri de incidente cu sisteme similare, arată că presiunea pentru standardizarea raportării ADAS la nivel european este în creștere.
Piața locală, inclusiv România, observă o întărire a concurenței în segmentul sistemelor automate: Mercedes-Benz, BMW sau Audi dezvoltă și implementează tehnologii proprii, unele dintre acestea avizate pentru un nivel superior de automatizare (Level 3) pe tronsoane bine delimitate. Totuși, cazuri precum cel prezentat subliniază necesitatea ca producătorii să-și asume un grad mai mare de deschidere față de public și autorități privind funcționarea și limitele reale ale acestor sisteme. Pentru utilizatorii din România și Europa, incidentul din SUA constituie un semnal privind importanța vigilenței la volan, dar și a unei reglementări mai stricte privind analiza și comunicarea efectivă a riscurilor generate de noile tehnologii auto.
În lipsa datelor complete, rămân multiple necunoscute pentru anchetatori și public: a fost vorba despre o eroare a sistemului, despre un eveniment medical la volan sau despre o combinație a acestora? Cert este că, atât timp cât producătorii pot restricționa accesul la datele relevante, dezbaterea privind responsabilitatea și siguranța tehnologiilor de asistență la conducere va rămâne deschisă, atât în SUA, cât și în Europa.