Industria auto europeană ar putea beneficia de reguli mai permisive privind vânzarea noilor vehicule cu motoare convenționale, după ce Franța și Germania au căzut de acord să solicite o relaxare a restricțiilor planificate pentru 2035. Schimbarea alianțelor la nivel de Consiliu UE ar putea afecta direct producătorii, piața și consumatorii din România și din întreaga Uniune.
Franța și Germania au convenit să promoveze o reducere suplimentară a restricțiilor pe care Comisia Europeană le-a propus pentru încetarea vânzărilor de vehicule noi cu motoare convenționale din 2035. Potrivit unor surse citate de presa germană, acordul urmează să fie prezentat liderilor UE la summitul din 15 octombrie. Până acum, cele două guverne s-au aflat pe poziții opuse: Berlinul a sprijinit reguli mai flexibile pentru producătorii auto, în timp ce Parisul dorea cerințe stricte de tip „Buy European” în cadrul licitațiilor publice și al subvențiilor.
Această înțelegere ar putea debloca blocajul existent între statele membre și ar crea o nouă majoritate favorabilă relaxării limitelor pentru emisiile de CO₂ ale autoturismelor noi. Franța și alte șase țări (Suedia, Spania, Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos și Portugalia) formau o minoritate de blocaj împotriva diluării suplimentare a regulilor, însă o eventuală schimbare a poziției Franței ar asigura majoritatea necesară modificării.
Conform relatărilor, Franța va susține propunerea Germaniei ca reducerea emisiilor flotei de autoturisme să ajungă doar la 80% comparativ cu nivelurile din 2021 pentru noua generație de vehicule, fără compensări suplimentare. Această cotă reprezintă o relaxare față de compromisul Comisiei, care propunea o reducere de 90%. Practic, producătorii auto ar putea vinde semnificativ mai multe vehicule cu motoare convenționale și modele hibride și după 2035, cu condiția să respecte cotele modificate.
Acordul prevede și flexibilizarea termenului intermediar pentru reducerea emisiilor: producătorii ar avea la dispoziție cinci ani (până în 2035) să obțină o reducere de 55%, în loc de trei ani cât prevedea inițial Comisia. Potrivit unor surse din industrie, această prelungire ar reduce riscul ca fabricanții să fie penalizați pentru neîndeplinirea rapidă a obiectivelor de mediu.
Implicații pentru industria și piața auto europeană
Decizia are potențialul de a influența dinamica pieței electrice din UE, printre care și România. Ținând cont că România trebuie să transpună toate standardele privind noile praguri de emisii și infrastructura de încărcare, orice relaxare a graficului UE poate afecta atât portofoliul de modele disponibile pe plan local, cât și calendarul investițiilor în stații de încărcare și facilități de producție locală. În plus, discuțiile despre reguli stricte de tip „Buy European” ar putea avantaja producătorii din UE în detrimentul importurilor de vehicule electrice non-europene – aspect semnificativ pentru consumatorii și investitorii locali.
Pachetul de politici discutat urmează a fi dezbătut formal de liderii UE la Bruxelles, după prezentarea acordului dintre Franța și Germania. Decizia ar trebui interpretată în contextul clauzei de revizuire din 2026, care permite Comisiei să ajusteze țintele pentru 2035 pe baza evoluției vânzărilor de modele electrice și a dezvoltării infrastructurii.
Ce urmează pentru clienții, producătorii și autoritățile din România?
Pentru consumatori, scenariul prelungirii pragurilor și a păstrării ofertelor de hibride și modele convenționale după 2035 poate însemna mai multă diversitate de opțiuni, dar și o tranziție mai lentă către electro-mobilitate. Producătorii locali și filialele multinaționalelor prezente în România ar putea beneficia de un calendar de conformare mai relaxat, cu impact direct asupra planurilor de investiții și asupra modului în care își pregătesc forța de muncă pentru tranziția la vehicule zero emisii.
Totodată, autoritățile române vor trebui să adapteze legislația națională și programele de finanțare pentru infrastructură în funcție de evoluția peisajului european de reglementare. Eventuala adoptare a regulilor „Buy European” ar putea impulsiona industria auto locală, însă ar putea complica accesul la modele aflate momentan în topul vânzărilor, inclusiv importuri din afara UE.
În acest context, piața auto românească va trebui să rămână atentă la negocierile de la Bruxelles, dat fiind că orice modificare la nivel european reverberează direct asupra strategiilor comerciale, a stimulentelor acordate și a ofertelor cu care producătorii vor veni pe piață după 2026 și, mai ales, după 2030.